Controverse privind alimentația elevilor cu CES: de la alocație în bani la masă oferită în școli

O inițiativă legislativă recent adoptată de Senatul României a stârnit dezbateri intense în spațiul public, după ce vizează modificarea modului în care elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) beneficiază de sprijin pentru hrană. Potrivit proiectului de lege, alocația zilnică destinată alimentației – acordată până acum în bani familiilor – ar putea fi înlocuită cu masă caldă sau pachet alimentar oferit direct în unitățile de învățământ.

Decizia, adoptată pe 23 martie cu 97 de voturi „pentru” și o abținere, ar putea afecta zeci de mii de copii din România. În prezent, elevii cu CES primesc o alocație zilnică de hrană în valoare de 32 de lei, iar cei care au și grad de handicap beneficiază de 48 de lei pe zi. Sumele sunt calculate în funcție de prezența la cursuri și sunt virate lunar familiilor, care decid modul în care sunt folosite pentru alimentația copiilor.

Noua propunere legislativă schimbă fundamental acest mecanism. În locul banilor, copiii ar urma să primească mâncare direct în școli, fie sub forma unei mese calde preparate în cantină, acolo unde există infrastructura necesară, fie prin servicii de catering sau pachete alimentare. În unele cazuri, școlile ar putea gestiona direct aceste resurse, reținând contravaloarea mesei în funcție de prezența elevilor.

Inițiatorii proiectului susțin că această schimbare ar asigura o alimentație mai echilibrată pentru copii și ar elimina riscul ca banii să fie folosiți în alte scopuri decât cele destinate hranei. Argumentul principal este că oferirea efectivă a mesei în școală ar garanta faptul că elevii beneficiază zilnic de hrană adecvată.

Cu toate acestea, proiectul nu a fost lipsit de critici. Mai multe instituții au emis avize negative, semnalând dificultăți de implementare. Printre principalele probleme invocate se numără lipsa infrastructurii – multe școli nu dispun de cantine –, insuficiența fondurilor pentru servicii de catering și riscul aplicării inegale a măsurii la nivel național. De asemenea, au fost ridicate semne de întrebare privind posibile efecte discriminatorii între elevi.

Reacția cea mai puternică a venit însă din partea părinților. La scurt timp după adoptarea proiectului în Senat, o petiție online a strâns peste 10.000 de semnături într-o singură zi. Părinții solicită fie respingerea, fie modificarea substanțială a legii, argumentând că nevoile alimentare ale copiilor cu CES sunt complexe și nu pot fi standardizate.

Mulți dintre acești copii au diete speciale – fără gluten, fără lactoză sau adaptate altor afecțiuni –, iar unii prezintă sensibilități legate de gust, miros sau textură. În plus, există copii care au dificultăți de masticație sau înghițire, necesitând preparate adaptate individual. În acest context, părinții consideră că o masă oferită „la comun” ar putea fi nepotrivită sau chiar inutilă pentru unii elevi.

Un alt aspect îngrijorător semnalat de familii este cel legat de integrarea socială. Dacă meniurile nu vor putea fi adaptate corespunzător, există riscul ca elevii cu CES să fie marginalizați sau stigmatizați în colectiv, mai ales dacă primesc hrană diferită sau nu pot consuma ceea ce li se oferă.

Dezbaterile nu s-au încheiat însă. Proiectul de lege urmează să fie analizat de Camera Deputaților, care are rol decizional. Deputații pot adopta forma actuală, pot aduce modificări sau pot respinge inițiativa. În cazul în care legea va fi aprobată, aceasta va merge mai departe spre promulgare.

În concluzie, deși intenția proiectului este de a îmbunătăți condițiile de alimentație pentru elevii cu cerințe educaționale speciale, implementarea sa ridică numeroase semne de întrebare. Echilibrul între eficiența administrativă și nevoile reale ale copiilor rămâne punctul central al acestei dezbateri care continuă să împartă opinia publică.