AUR rămâne lider, dar trendul descendent continuă. PSD capitalizează, iar criza carburanților apasă tot mai greu pe populație

Sondajul realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) în perioada 23–27 martie 2026 confirmă că scena politică din România traversează o etapă de ajustare, în care diferențele dintre principalele partide încep să se reducă. Deși AUR își păstrează poziția de lider în intențiile de vot, scăderea înregistrată în ultimele luni indică o posibilă schimbare de tendință.

Potrivit datelor, AUR ar obține 33% din voturi la alegerile parlamentare, în scădere față de nivelul de 35% consemnat în decembrie 2025 și ianuarie 2026. Deși diferența nu este una majoră, trendul descendent este relevant, mai ales în contextul unei competiții politice tot mai intense și al unei atenții sporite din partea electoratului.

PSD se situează pe locul al doilea, cu 24%, și este singurul partid mare care înregistrează o creștere constantă în ultimele luni. De la 22% în decembrie și 23% în ianuarie, social-democrații reușesc să câștige teren, semn că mesajul și strategia lor încep să prindă din nou la electorat.

În schimb, PNL continuă să piardă procente, ajungând la 16%. Scăderea este semnificativă dacă o raportăm la finalul anului trecut, când partidul era cotat la 19%. Tendința negativă ar putea fi explicată prin erodarea încrederii în actul de guvernare și lipsa unor măsuri percepute ca eficiente în contextul crizelor economice.

USR, cu 9%, rămâne într-o zonă de stagnare, fără să reușească să capitalizeze scăderile rivalilor. UDMR este la limita pragului electoral, cu 5%, în timp ce S.O.S. România (4%) și Partidul Oamenilor Tineri (3%) rămân actori marginali, dar relevanți în anumite segmente de electorat. Alte partide cumulează 6%, ceea ce arată o fragmentare moderată a opțiunilor politice.

Un aspect important este faptul că PSD reușește singur să egaleze scorul cumulat al PNL și USR, ceea ce îi oferă un avantaj strategic în eventualele negocieri pentru formarea unei majorități parlamentare.

Dincolo de cifrele politice, sondajul scoate la iveală o stare de nemulțumire profundă în societate, generată în principal de creșterea prețurilor la carburanți. Nu mai puțin de 89% dintre respondenți se declară nemulțumiți de modul în care autoritățile au gestionat această criză, în timp ce doar 8% consideră că măsurile au fost adecvate.

În ceea ce privește soluțiile, respondenții indică în mod clar direcția în care ar fi dorit să vadă acțiune din partea guvernului. Astfel, 36% susțin reducerea simultană a accizelor și TVA-ului, considerată cea mai eficientă măsură pentru temperarea prețurilor. Alte 25% optează pentru reducerea TVA-ului, iar 22% pentru scăderea accizelor.

Impactul economic este resimțit la scară largă: 37% dintre români spun că sunt afectați în foarte mare măsură, iar 44% în mare măsură. În total, peste 80% dintre respondenți resimt puternic efectele scumpirilor, ceea ce confirmă amploarea problemei.

Cu un eșantion de 1.517 persoane și o marjă de eroare de ±2,5%, sondajul oferă o imagine clară: scena politică este în mișcare, iar nemulțumirile economice pot influența decisiv evoluția intențiilor de vot.