Peter Schmeichel
“Lista nu este alcatuita intr-o ordine anume, dar daca ar fi sa pun pe cineva in capul listei, atunci cu siguranta acesta este Peter Schmeichel. Pur si simplu este cel mai bun. L-am vazut prima data la televizor cand eram copil si ma gandeam: Wow… e invincibil!. Aveam 11 ani atunci, iar Schmeichel juca pentru Danemarca la Campionatul European din 1992. A fost fantastic. Impresia care mi-a lasat-o a fost ca se apropia de perfectiune. Din acel moment mi-am spus ca vreau sa ajung ca el: a devenit eroul meu in fotbal. I-am urmarit meciurile la televizor. Vroiam sa invat de la el.“
Gianluigi Buffon
“Este greu sa te hotarasti de unde sa incepi cand vine vorba sa punctezi calitatile, are atat de multe. Si este imposibil sa ii gasesti vreun cusur. Una dintre cele mai importante calitati ale unui portar este calmul – abilitatea de ramane calm cand esti sub presiune – si cand poti transmite asta atat apararii cat si restului colegilor, avand un efect pozitiv asupra jocului echipei. Prezenta lui Buffon da siguranta echipei. Este tipul de portar modern pe care aspira sa se muleze toti portarii din ziua de azi.“
Oliver Kahn
“Numele de King Kahn sau Titanul, cum i se spune, spune totul despre el. Este cu sigurata un carater diferit de al meu, si este corect sa spunem ca este putin excentric. Nu stiu daca asta ajuta un portar, dar sigur la Khan a functionat. Am spus-o mereu, ca prezenta psihica pentru un portar este mai importanta decat cea fizica – si pentru mine starea ideala este aceea de calm si stabilitate cand sunt in poarta. Kahn nu avut aceste caracteristici, dar pana la urma este portarul cu cele mai multe trofee castigate in istoria fotbalului.“
Sepp Maier
“A fost o figura enorma in fotbalul german, in teren si in afara lui. Din ce am vazut in secvente filmate, era foarte agil pentru un tip de marimea lui, si era atat de flexibil incat il porecleau Pisica. E un nume din generatia dinainte sa ma nasc eu, si am auzit foarte multe lucruri bune despre el de la oameni de varsta tatalui meu. Mi-au zis ca era foarte constant, nu facea greseli niciodata – ceea ce reprezinta o calitate enorma pentru un portar, pentru ca da incredere echipei.“
Jose Luis Chilavert
“Fostul portar al Paraguay-ului chiar a fost unic. Era un executant de lovituri libere fantastic si a marcat peste 60 de goluri in cariera. Ar fi rusinos ca lumea sa isi aminteasca de el numai ca marcator din lovituri libere, pentru ca a fost si un poartar fantastic. A fost votat portarul numarul 1 al lumii de trei ori in anii 90. Eu am o amintire frumoasa legata de el din 2002, de la Cupa Mondiala din Japonia si Coreea – un meci castgat intr-un final cu 3-1 de Spania. A demonstrat in acel meci, o abilitate extraordinara cand a respins peste bara un sut al lui Raul. A trebuit si sa infrunt una dintre faimoasele sale lovituri libere. Din fericire, am aparat-o.“
Dino Zoff
“Kahn si Maier erau genul de portari cu personalitate enorma, foc si pasiune; Zoff a fost intruchiparea opusului acestor caracteristici. Intotdeauna a fost calm, fiind o adevarata piatra de incredere data echipei din spatele terenului. Avea reflexe fantasitice, si intotdeauna ma uit cu placere la filmarile cu el, pentru ca avea o pozitionare ideala in poarta. Cu siguranta ca este genul de portar pe care mi-ar placea sa ma mulez. Il invidiez ca a fost capitanul nationalei Italiei la 40 de ani, la un Campionat Mondial.“
Jose Angel Iribar
“Iribar unul dintre cei mai mari portari produsi de Spania. A fost o prezenta importanta in poarta si avea abilitatea de a intimida adversarii. Dar nu numai marimea il facea sa se impuna, ci si exemplara sa pozitionare in poarta. Intr-un fel simt o conexiune cu el, pentru ca a fost ultimul portar ca a ridicat trofeul suprem european deasupra capului in 1964, inainte de mine in 2008.“
Luis Arconada
“Arconada era cunoscut drept El Pulpo (Caracatita), nume care vorbeste de la sine. Era terifiant de curajos, cu o imensa personalitate si era titularul nationalei Spaniei cand eram eu copil in anii 80. Multa lume spune ca avem stiluri similare, mai ales in ceea ce priveste folosirea picioarelor. Din pacate, nu a avut ocazia, ca mine si Iribar, sa ridice un trofeu european deasupra capului cu Spania si este des amintit ca a primit un gol in finala Campionatului European din 1984, cu Franta. A jucat extraordinar tot turneul, iar Spania nu ar fi ajuns in finala fara el. Lumea si-l aduce aminte doar pentru greseala facuta in finala si uita restul. Asta arata cat de nedreapta e viata de portar.“
Ricardo Zamora
“Avand in vedere a fost un star al anilor 20, nu l-am vazut jucand – doar pe filme vechi. Dar este o icoana a fotbalului spaniol, de aceea da si numele trofeului acordat portarului cu cele mai multe meciuri fara gol primit in La Liga, in fiecare seozn. Se spune ca a fost un portar cu reflexe extraordinare si foarte curajos. Circula chiar o poveste legata de el jucand impotriva Angliei cu un os al pieptului rupt. A fost o mare figura in teren si in afara lui – si un caz special in Spania, este o legenda si pentru fanii lui Real Madrid si pentru cei ai Barcelonei, jucand pentru ambele. “
Lev Yashin
“In final, trebuie neaparat sa mai mentionez un portar care nu l-am vazut jucand cu ochii mei. Nu poti contesta ca este pe orice lista a celor mai buni portari ai lumii. Am vazut secventele lui paradele lui incredibile cu o singura mana. Am inteles ca si-a dezvoltat reflexele ca portar la hochei. A fost singurul portar care a castigat Balonul de Aur in 1963, Zoff si Buffon fiind finalisti in 1973 si 2006, iar Kahn al treilea in 2001 si 2002. Era supranumit Paianjenul Negru (The Black Spider). Atacantilor le era, pur si simplu, frica de el – un real avantaj psihologic pe care il are orice echipa care detine un astfel de jucator, chiar inainte de a incepe meciul.“
